Oamenii rostesc tot mai puține cuvinte în conversațiile de zi cu zi, iar scăderea este și mai accentuată în rândul tinerilor. O analiză a 22 de studii realizate între 2005 și 2019 indică o reducere semnificativă a numărului de cuvinte rostite zilnic
Potrivit analizei, numărul cuvintelor rostite de o persoană într-o zi a scăzut, în medie, cu aproximativ 338 de cuvinte pentru fiecare an din perioada analizată. În cazul persoanelor cu vârsta sub 25 de ani, ritmul de scădere este mai mare, ajungând la aproximativ 451 de cuvinte pe zi pentru fiecare an.
Peste 2.000 de persoane au fost incluse în analiză
Cercetarea a reunit date provenite de la 2.197 de participanți, cu vârste cuprinse între 10 și 94 de ani. Cei mai mulți proveneau din Statele Unite, însă au fost incluși și participanți din Mexic, Australia și Europa.
Aceștia au utilizat dispozitive care înregistrau, la anumite intervale, fragmente din activitățile și conversațiile lor cotidiene. Cercetătorii au putut astfel estima cantitatea de vorbire produsă într-o zi obișnuită.
Rezultatele arată că participanții rosteau, în medie, aproximativ 12.792 de cuvinte pe zi, în timp ce studiile mai vechi realizate prin aceeași metodă indicau o medie de aproape 16.000 de cuvinte. Per ansamblu, între 2005 și 2019, scăderea estimată a fost de aproximativ 28%.
Tinerii, categoria în care scăderea este mai pronunțată
Diferențele sunt mai vizibile în cazul persoanelor sub 25 de ani. Pentru această categorie, analiza indică o reducere de aproximativ 451–452 de cuvinte rostite zilnic pentru fiecare an, comparativ cu aproximativ 314 cuvinte în cazul adulților mai în vârstă.
Cercetătorii nu afirmă că au identificat o cauză directă pentru această evoluție. Perioada studiată coincide însă cu dezvoltarea rapidă a telefoanelor inteligente, a rețelelor sociale, a mesajelor text și a numeroaselor servicii digitale.
În prezent, o serie de activități care presupuneau în trecut interacțiunea directă cu o altă persoană pot fi realizate fără conversații. Cumpărăturile se fac la case self-checkout, mâncarea este comandată prin aplicații, check-in-ul se realizează online, iar pentru anumite informații oamenii apelează la chatboți.
În acest context, nu dispar doar conversațiile lungi. Se reduc și interacțiunile scurte, aparent banale, cu un coleg, un vecin, un casier sau chiar cu o persoană necunoscută.
Paradoxul unei lumi care redescoperă liniștea
În același timp, tăcerea începe să fie promovată ca o formă de relaxare și bunăstare. Tendințe precum „silent walking”, retreat-urile în liniște sau utilizarea căștilor cu funcție de anulare a zgomotului au devenit tot mai populare.
Și industria turismului începe să exploateze această nevoie de liniște. A apărut inclusiv termenul de „hushpitality”, folosit pentru a descrie experiențe hoteliere în care interacțiunile sunt reduse, iar liniștea devine unul dintre principalele elemente ale sejurului.
Un raport Hilton citat în analiza fenomenului arată că 57% dintre călătorii americani chestionați s-au declarat interesați de un retreat în care liniștea să fie elementul central.
Ce pierdem atunci când interacționăm tot mai puțin?
Reducerea numărului de cuvinte rostite nu înseamnă automat că oamenii sunt mai singuri sau că tehnologia este responsabilă direct pentru fenomen. Studiul nu demonstrează o relație cauzală între cele două aspecte.
Totuși, cercetătorii atrag atenția asupra unei posibile consecințe importante: diminuarea interacțiunilor sociale poate influența, în timp, modul în care oamenii își construiesc și își mențin relațiile.
