Cât poate dura iubirea? Un profesor de matematică încearcă să răspundă la această întrebare folosind ecuații și modele matematice care descriu evoluția sentimentelor într-un cuplu

Laurent Pujo-Menjouet, profesor de matematică la Universitatea Claude Bernard Lyon 1, studiază de mai mulți ani legătura dintre matematică și relațiile romantice. Cercetările sale pornesc de la ideea că sentimentele dintre doi oameni pot fi analizate ca un sistem dinamic, care se modifică în timp în funcție de reacțiile ambilor parteneri, scrie Bild citat de Aleph News.

Modelul propus ia în calcul trei elemente importante: atracția dintre parteneri, erodarea naturală a sentimentelor odată cu trecerea timpului și modul în care fiecare persoană reacționează la emoțiile și comportamentul celuilalt.

Fiecare relație are un „prag critic”

Una dintre ideile centrale ale modelului este existența unui prag critic de stabilitate. Atunci când nivelul de conectare și sentimentele dintr-un cuplu se mențin deasupra acestui prag, relația poate rămâne stabilă chiar și atunci când apar probleme.

În schimb, dacă relația ajunge sub acest nivel și rămâne acolo, modelul indică un risc tot mai mare de deteriorare și, în cele din urmă, de despărțire.

Important este că modelul nu încearcă să spună de cine ne vom îndrăgosti sau data exactă la care se va termina o relație. Scopul este mai degrabă să explice de ce unele cupluri reușesc să treacă peste certuri, stres și alte dificultăți, în timp ce altele se îndepărtează treptat, scrie aceeași sursă.

Nu contează doar dacă un cuplu se ceartă

Potrivit cercetătorului, conflictele sunt inevitabile într-o relație. Elementul important este capacitatea partenerilor de a reveni la echilibru după un conflict. Stresul, problemele de la serviciu, dificultățile financiare, bolile sau apariția copiilor pot acționa ca factori care perturbă echilibrul unui cuplu. O relație mai stabilă poate absorbi aceste șocuri și reveni la un nivel normal de funcționare.

Pujo-Menjouet compară această idee cu povestea celor trei purceluși: „lupul” reprezintă problemele și presiunile inevitabile ale vieții, în timp ce rezistența casei simbolizează stabilitatea relației. Cercetătorul speră ca, în viitor, astfel de modele matematice să poată fi folosite împreună cu psihologia și chiar cu inteligența artificială pentru a identifica din timp perioadele dificile dintr-o relație.

Totuși, matematica nu poate transforma iubirea într-o predicție exactă. Modelele descriu tendințe și tipare, nu certitudini, iar comportamentul uman rămâne mult prea complex și imprevizibil pentru ca o ecuație să poată decide singură viitorul unui cuplu.