Apelul Guvernului la reducerea voluntară a consumului de energie, în contextul stării de alertă energetică, stârnește reacții dure din partea specialiștilor. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, susține că populația și companiile nu trebuie să plătească prețul deciziilor greșite din ultimele decenii.
Declarațiile Executivului privind necesitatea economisirii energiei electrice în orele de vârf au fost criticate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), care consideră că România se confruntă cu efectele a peste 25 de ani de lipsă de investiții și de decizii greșite în sectorul energetic.
Potrivit acestuia, situația actuală nu este rezultatul unui consum excesiv al populației, ci al unui sistem energetic care nu a fost pregătit pentru perioade dificile.
„Guvernul cere populației și companiilor să reducă voluntar consumul de energie în orele de seară. Mesajul este prezentat drept un gest de solidaritate într-o perioadă dificilă pentru sistemul energetic. Dar, înainte de a cere sacrificii cetățenilor, este legitim să ne întrebăm cine poartă responsabilitatea pentru situația în care am ajuns”, afirmă Dumitru Chisăliță.
Acesta susține că România dispunea, în urmă cu trei decenii, de un sistem energetic capabil să acopere consumul intern și să exporte energie, însă lipsa investițiilor și închiderea unor capacități de producție au schimbat radical situația.
„Acum 30 de ani România avea un sistem energetic capabil să acopere consumul intern și să exporte energie. Între timp, zeci de grupuri energetice au fost închise, investițiile în noi capacități au întârziat ani de zile, rețelele au rămas insuficient modernizate, iar strategiile energetice s-au schimbat mai des decât miniștrii care le-au semnat”, spune președintele AEI.
În opinia sa, consumatorii nu pot fi considerați responsabili pentru lipsa de planificare și pentru investițiile amânate în domeniul energiei.
„Niciun cetățean și nicio companie nu au decis amânarea investițiilor, închiderea unor capacități fără alternative, întârzierile din infrastructură sau lipsa unor rezerve suficiente. Aceste decizii au aparținut exclusiv autorităților și companiilor care au administrat sistemul energetic în ultimele decenii”, subliniază Chisăliță.
Specialistul atrage atenția că apelurile la solidaritate trebuie să fie însoțite și de asumarea responsabilității de către cei care au gestionat sistemul energetic.
„Solidaritatea este firească atunci când responsabilitatea este împărțită. Dar responsabilitatea pentru această situație nu poate fi transferată către consumatori. Ei plătesc deja facturi mai mari, taxe mai mari și suportă costurile unor politici energetice incoerente”, afirmă acesta.
Dumitru Chisăliță consideră că este nevoie de un mesaj clar din partea autorităților, care să includă și recunoașterea cauzelor reale ale crizei.
„Dacă Guvernul solicită responsabilitate voluntară din partea populației și a economiei, primul gest de responsabilitate ar trebui să fie asumarea publică a faptului că această situație este consecința a peste 25 de ani de decizii greșite, întârzieri și lipsă de viziune în domeniul energetic”, precizează președintele AEI.
În final, acesta avertizează că povara nu poate fi mutată exclusiv asupra cetățenilor și mediului de afaceri.
„Acum, când importul devine scump și nesigur, Guvernul descoperă solidaritatea. Dar solidaritatea cerută numai unora, în timp ce pierderile rămân exclusiv la ei, nu mai este solidaritate. Este naționalizarea responsabilității și privatizarea pagubelor”, concluzionează Dumitru Chisăliță
