Alegerile anticipate rămân, în România, mai degrabă un scenariu teoretic decât unul realist, chiar dacă sunt invocate frecvent în momente de blocaj politic.
Constituția stabilește clar condițiile: Parlamentul poate fi dizolvat de președinte doar dacă respinge cel puțin două propuneri de Guvern, în termen de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură. Abia după acest parcurs și după consultări cu liderii politici, șeful statului poate decide organizarea de alegeri anticipate, scrie Digi24.
Procedura este însă dificil de pus în practică. Parlamentarii ar trebui să voteze împotriva propriului interes, acceptând astfel scurtarea mandatului și riscul unor noi alegeri care pot schimba echilibrul de putere.
În plus, există și restricții constituționale: Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni de mandat prezidențial și nici în perioade de stare de urgență, asediu, mobilizare sau război.
De-a lungul timpului, România nu a ajuns niciodată aproape de declanșarea alegerilor anticipate. Chiar și în situații tensionate, Guvernele au fost, în cele din urmă, învestite, iar procedura nu a fost dusă până la capăt.
Pe scurt, anticipatele sunt posibile din punct de vedere legal, dar greu de realizat în practică.
