Piața rezidențială din România a pierdut din ritmul de creștere în prima jumătate a anului 2026. Numărul tranzacțiilor cu locuințe a fost mai mic față de aceeași perioadă din 2025, însă scăderea nu a fost suficient de puternică pentru a indica, cel puțin deocamdată, o corecție majoră a pieței
Potrivit raportului Colliers pentru primul semestru, vânzările de locuințe au scăzut cu aproximativ 9% la nivel național. Chiar și așa, piața se află încă peste nivelurile înregistrate înainte de pandemie. Evoluțiile sunt însă diferite de la un oraș la altul.
Cluj-Napoca, printre orașele cu cele mai mari scăderi
În marile centre urbane, diferențele sunt tot mai vizibile.
În primele șase luni din 2026, tranzacțiile cu apartamente au scăzut cu aproximativ 16% în Cluj-Napoca și cu 11% în Iași. Timișoara a avut o evoluție diferită, cu o creștere de aproximativ 3% a tranzacțiilor.
În București, piața a fost mai stabilă, înregistrând o scădere de numai aproximativ 2% față de primul semestru din 2025.
Datele arată că piața rezidențială nu evoluează uniform. Prețurile, nivelul veniturilor, accesul la finanțare și oferta disponibilă influențează tot mai mult decizia cumpărătorilor.
Oferta de locuințe noi rămâne redusă
Unul dintre principalele motive pentru care prețurile nu au intrat pe o traiectorie descendentă este oferta limitată de locuințe noi. În 2025 au fost finalizate aproximativ 59.000 de locuințe la nivel național, cel mai scăzut nivel din 2017 până în prezent. Nici pentru perioada următoare nu este anticipată o creștere importantă a ofertei.
Bucureștiul oferă însă un semnal diferit. Suprafața utilă autorizată pentru clădirile rezidențiale a crescut de 3,6 ori în primele cinci luni din 2026, cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani.
La nivel național, numărul autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale a scăzut cu aproximativ 9-10% în primul semestru și cu circa 15% în luna iunie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, lucrările de construcții rezidențiale continuă într-un ritm susținut. Volumul lucrărilor la clădirile rezidențiale a crescut cu aproximativ 16% în primele cinci luni din 2026.
Costurile de construcție îi fac pe dezvoltatori mai precauți
Dezvoltatorii imobiliari trebuie să țină cont și de creșterea costurilor.
Mai multe materiale de construcții s-au scumpit din nou în 2026, unele dintre ele apropiindu-se de niveluri record. Presiunii asupra costurilor i se adaugă și cheltuielile asociate mecanismului european de taxare a carbonului pentru anumite materiale importate.
În aceste condiții, dezvoltatorii sunt mai atenți la proiectele pe care le lansează și își stabilesc investițiile ținând cont de evoluția estimată a pieței în următorii ani.
Cumpărătorii analizează mai atent fiecare achiziție
Interesul românilor pentru cumpărarea sau construirea unei locuințe se menține, însă comportamentul s-a schimbat. Cumpărătorii sunt mai atenți la preț, la costul total al locuirii și la nivelul ratelor. Atunci când oferta nu justifică prețul solicitat, aceștia sunt mai dispuși să amâne achiziția.
Pe de altă parte, dezvoltatorii continuă să caute oportunități. Piața atrage atât companii deja active în România, cât și investitori care analizează intrarea pe piață prin achiziția unor terenuri sau proiecte aflate deja într-un stadiu avansat de autorizare.
Piața muncii susține în continuare cererea
Un element important pentru piața rezidențială este evoluția relativ rezilientă a pieței muncii.
Între nivelul maxim înregistrat în martie 2025 și mai 2026, numărul angajaților a scăzut cu aproximativ 70.000, adică doar 1,3% din total.
Prin comparație, între 2008 și 2010, România a pierdut peste 700.000 de locuri de muncă.
În plus, chiar și după inflația ridicată din ultimii ani, puterea de cumpărare a salariului mediu real este aproape dublă față de nivelul din 2015.
Cererea pentru locuințe rămâne ridicată pe termen lung
În ciuda încetinirii pieței, nevoia de locuințe continuă să existe.
România are în continuare una dintre cele mai ridicate rate de supraaglomerare a locuințelor din Uniunea Europeană, iar marile orașe au nevoie de locuințe noi, eficiente energetic și bine conectate la infrastructură.
În București, dezvoltarea transportului public ar putea influența tot mai mult atractivitatea anumitor zone. Extinderea rețelei de metrou, modernizarea liniilor de tramvai și îmbunătățirea legăturilor dintre zonele periferice sau semicentrale și principalele centre de birouri pot transforma unele cartiere în alternative mai atractive pentru cumpărători.
Astfel, piața imobiliară din România intră într-o perioadă în care nu mai este suficient ca o locuință să fie disponibilă la vânzare. Prețul, zona, eficiența energetică, accesul la transport și costurile de după achiziție devin criterii tot mai importante pentru cumpărători.
