O petiție adresată Ministerului Mediului și celorlalte instituții cu atribuții în domeniu cere blocarea proiectului MPI Magnesium și respingerea oricăror aprobări pentru exploatarea serpentinitului, transportul materiei prime și procesarea industrială. Inițiatorii susțin că investiția, estimată să aibă un orizont de exploatare de 30–50 de ani, trebuie analizată independent și în ansamblu, prin raportare la posibilele efecte asupra sănătății, mediului și comunităților din Mărginimea Sibiului.
Documentul este adresat Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, Apelor Române, autorității naționale pentru resurse minerale și Ministerului Sănătății. Inițiatorii cer autorităților să nu aprobe și să nu autorizeze proiectul MPI Magnesium și să nu emită acordurile, avizele sau autorizațiile necesare dacă nu sunt îndeplinite integral condițiile prevăzute de lege.
Petiția, inițiată de Comunitatea din Săliște, exprimă opoziția față de proiect în ansamblul său, inclusiv față de exploatarea serpentinitului din Rășinari, în zona Valea Dobra, transportul materiei prime și procesarea acesteia. Contestatarii se opun, de asemenea, construirii uzinei la Săliște, în orice altă localitate din Mărginimea Sibiului sau în orice alt amplasament.
Printre solicitări se află asigurarea transparenței depline și a participării reale a publicului la procedurile în care legea prevede consultarea acestuia. Inițiatorii cer ca opoziția exprimată de cetățeni să fie luată în considerare în procesul decizional.
O altă cerință este ca proiectul să fie evaluat ca un întreg, nu fragmentat pe componente. Potrivit petiției, analiza ar trebui să includă exploatarea, transportul și procesarea industrială, precum și efectele cumulative și pe termen lung asupra sănătății oamenilor, aerului, apei, solului, biodiversității și comunităților.
Inițiatorii cer și o verificare interinstituțională a întregului proiect înaintea oricăror noi aprobări. Documentele și informațiile transmise de MPI Magnesium către diferitele autorități ar trebui confruntate, iar eventualele diferențe, neclarități sau contradicții clarificate și făcute publice înainte ca proiectul să avanseze.
Un capitol important al petiției vizează caracterizarea mineralogică a serpentinitului. Contestatarii solicită o analiză independentă și reprezentativă, inclusiv pentru identificarea eventualelor minerale azbestiforme și evaluarea riscurilor asociate extracției, concasării, transportului și procesării.
„Un studiu științific publicat în 2026, realizat într-o comunitate din Polonia aflată în apropierea unei cariere și a unor instalații de procesare a serpentinitului, a identificat în aer fibre respirabile de crisotil și antigorit asbestiform, inclusiv în spații interioare. Studiul a identificat exploatarea, procesarea și transportul serpentinitului ca surse relevante de fibre respirabile și a constatat o relație între concentrațiile măsurate și distanța față de carieră și instalațiile de procesare. Acest studiu nu demonstrează că serpentinitul din Valea Dobra are aceeași compoziție mineralogică. Demonstrează însă că un asemenea risc nu poate fi exclus prin simple afirmații! În absența unei caracterizări mineralogice independente, reprezentative și făcute publice, considerăm că autoritățile nu au suficiente date pentru a exclude acest risc și pentru a fundamenta o decizie favorabilă proiectului”, se arată în textul petiției.
Proiectul include și un proces de prelucrare chimică. Potrivit informațiilor prezentate în petiție, MPI a confirmat public că tehnologia propusă presupune leșierea serpentinei cu acid clorhidric, urmată de purificare și alte etape tehnologice, compania afirmând că acidul va fi recuperat și recirculat în proces.
Inițiatorii consideră că prezentarea unui circuit închis nu elimină necesitatea unei evaluări independente a riscurilor de contaminare a apelor de suprafață și subterane. Ei cer informații publice privind cantitățile de substanțe chimice transportate și depozitate, consumul de apă și efectul asupra resurselor disponibile comunităților din proximitate, emisiile, reziduurile și deșeurile rezultate, precum și riscurile asociate transportului și unor eventuale accidente, inclusiv pe durata estimată de 30–50 de ani a exploatării.
Petiția solicită ca autoritățile să nu fundamenteze decizia exclusiv pe evaluările și datele furnizate de investitor. Inițiatorii cer studii independente, verificabile și transparente, precum și confruntarea informațiilor transmise de MPI Magnesium diferitelor instituții ale statului.
În document sunt menționate și investigații jurnalistice recente care, potrivit inițiatorilor, au prezentat implicarea în actualul proiect MPI Magnesium a unor persoane care au deținut anterior funcții de conducere sau au avut legături cu proiectul Roșia Montană Gold Corporation. Petiția prezintă acest istoric drept un motiv pentru solicitarea unei verificări independente și a unei transparențe maxime.
„Un proiect industrial de asemenea amploare poate influența pentru zeci de ani modul în care se dezvoltă o regiune. De aceea cerem ca autoritățile să ia în calcul consecințele asupra agriculturii, creșterii animalelor, produselor locale, turismului, valorii proprietăților și terenurilor, investițiilor, locurilor de muncă existente și atractivității comunităților pentru rezidenți, turiști și alte afaceri. Beneficiile economice prezentate de investitor trebuie puse în balanță cu valoarea economică, socială și naturală care există deja și cu ceea ce comunitățile riscă să piardă pe termen lung. Mărginimea Sibiului este deja o valoare națională, construită în generații. Trebuie protejată”, se mai arată în document.
Inițiatorii cer o evaluare independentă a compatibilității activităților de exploatare, transport și procesare industrială cu valorile etnografice, culturale, peisagistice și naturale ale Mărginimii Sibiului, inclusiv prin raportare la importanța regiunii în context național și european. Evaluarea ar trebui să analizeze inclusiv posibilul impact asupra identității zonei, peisajului cultural, patrimoniului viu, agriculturii, păstoritului tradițional, produselor locale, turismului și modelului de dezvoltare al comunităților.
În document se subliniază că legislația privind evaluarea impactului asupra mediului prevede participarea publicului și evaluarea efectelor semnificative ale proiectelor, iar rezultatele consultării publicului fac parte din procesul decizional.
Mesajul final al petiției este unul explicit: inițiatorii se opun proiectului MPI Magnesium și cer autorităților să nu îl aprobe.
„Nu vrem uzina la Săliște, în altă localitate din Mărginimea Sibiului sau în altă parte. Ne opunem proiectului MPI Magnesium în ansamblul său. Cerem autorităților competente să folosească toate mecanismele legale de evaluare, verificare și consultare publică și să nu aprobe proiectul. Unele decizii industriale produc efecte timp de câteva decenii. Consecințele lor asupra oamenilor și locurilor pot dura mult mai mult. De aceea spunem NU proiectului MPI Magnesium”.
Până acum, petiția a fost semnată de aproape 5000 de persoane. Documentul poate fi consultat aici:https://campaniamea.declic.ro/petitions/protejati-marginimea-sibiului-opriti-uzina-chimica-mpi-magnesium-de-la-saliste-1
