Primele estimări pentru sezonul rece 2026–2027 indică un posibil deficit de zăpadă în numeroase regiuni ale Europei. Pentru România, scenariul ar putea favoriza perioade mai lungi cu ploaie sau lapoviță la altitudini mici, în timp ce zonele montane ar păstra șanse mai bune pentru ninsori.
Semnalul apare în simulările sezoniere ale modelelor ECMWF și UKMO, care indică diferențe față de media climatologică pentru lunile de iarnă. Analizele citate pun această evoluție în legătură cu perspectiva unui episod El Niño foarte puternic în sezonul rece.
Pentru decembrie, modelele indică un strat de zăpadă sub media obișnuită în cea mai mare parte a zonelor joase din Europa. În ianuarie, condițiile pentru ninsoare s-ar putea îmbunătăți în anumite regiuni din centrul și estul continentului, în timp ce februarie ar putea readuce un deficit de zăpadă în vestul, centrul și sudul Europei.
Cele mai favorabile condiții pentru acumularea unui strat consistent ar urma să rămână în regiunile montane, în Alpi și în nordul și nord-estul Europei, unde temperaturile climatice sunt mai scăzute.
Modelul britanic UKMO indică, la rândul său, un debut mai puțin favorabil al sezonului pentru zăpadă, cu perspective mai bune în nordul și nord-estul Europei în ianuarie.
Aceste estimări descriu tendințe climatice la scară largă și nu pot stabili de acum când va ninge într-un anumit oraș sau ce grosime va avea stratul de zăpadă.
Potrivit G4media, în cazul României, o confirmare a tendinței europene ar putea aduce mai multe intervale cu ploaie sau lapoviță în zonele de câmpie și la altitudini mici. Zăpada s-ar putea forma mai greu, iar stratul ar putea avea o durată mai redusă.
Carpații, în special zonele situate la altitudini mari, vor păstra condiții mai favorabile pentru ninsori și acumularea unui strat consistent. Cantitățile de zăpadă pot avea însă variații importante de la o lună la alta.
Vremea din România depinde de mai mulți factori, printre care circulația maselor de aer dinspre Atlantic, pătrunderile de aer rece din nord și nord-est, influențele Mării Mediterane și relieful Carpaților. Din acest motiv, o prognoză pentru întreaga Europă nu poate fi transformată într-o estimare exactă pentru fiecare regiune a țării.
Un element important în actualele estimări este fenomenul El Niño, asociat cu încălzirea peste valorile normale a apelor din zona centrală și estică a Pacificului ecuatorial.
Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA (NOAA) estima în august o probabilitate de peste 90% pentru apariția unui episod El Niño foarte puternic în toamna și iarna 2026–2027. Potrivit aceleiași estimări, există și o probabilitate de 69% ca intensitatea fenomenului în intervalul octombrie–decembrie să depășească nivelurile înregistrate în episoadele anterioare de după 1950.
Legătura dintre El Niño și vremea europeană nu este însă una directă și uniformă. Efectele asupra circulației atmosferice diferă de la un sezon la altul și depind de interacțiunea cu alți factori climatici.
Un deficit de zăpadă la nivelul unui sezon nu înseamnă că Europa va scăpa de episoade severe de iarnă. Câteva zile cu ninsori abundente sau viscol pot apărea chiar și într-un sezon care, la final, are un bilanț de zăpadă sub media multianuală.
Un alt scenariu luat în calcul de modelele ECMWF și NMME indică temperaturi peste media sezonieră în cea mai mare parte a Europei. Circulația dinspre vest și sud-vest ar putea favoriza pătrunderea unor mase de aer mai blând și mai umed dinspre Atlantic.
Precipitațiile ar putea fi mai consistente în mai multe regiuni ale continentului, inclusiv în centrul și sud-estul Europei. Temperaturile mai ridicate ar putea transforma însă o parte din aceste precipitații în ploaie, în loc de ninsoare.
Modelele ECMWF și UKMO indică și posibilitatea unei slăbiri a vortexului polar spre sfârșitul lunii decembrie sau în ianuarie. Dacă această evoluție va avea efecte asupra circulației atmosferice din apropierea solului, Europa ar putea primi temporar mase de aer rece.
Un astfel de semnal nu reprezintă însă o garanție pentru apariția unui episod de ger sau ninsoare în România.
Prognozele sezoniere oferă scenarii probabilistice pentru temperaturi, precipitații și circulația atmosferică pe perioade de mai multe luni. Ele nu pot anticipa cu precizie vremea dintr-o anumită zi și nici nu pot indica de acum durata unui episod de ninsoare sau de ger.
Din acest motiv, actualele estimări trebuie privite ca o tendință, nu ca o prognoză meteo definitivă pentru România. Actualizările din următoarele luni vor arăta dacă semnalul privind o iarnă mai blândă și cu mai puțină zăpadă se menține și cât de puternice vor fi diferențele dintre regiunile țării.
