Schimbarea de direcție la nivel guvernamental a generat reacții politice imediate, după desemnarea lui Adrian Veștea în funcția de premier. Eugen Tomac a transmis un mesaj public în care vorbește despre eșecul negocierilor pentru formarea rapidă a unui executiv și despre lipsa unui consens între partidele implicate.
Decizia de desemnare a lui Nicușor Dan a venit după retragerea lui Eugen Tomac din mandatul de premier desemnat și reconfigurarea opțiunii politice în favoarea lui Adrian Veștea. În acest context, Tomac a explicat că a intrat în procesul de negociere cu obiectivul de a obține sprijinul partidelor democratice, însă a constatat că acest lucru nu a fost posibil, scrie Mediafax.
„Am fost sincer, onest, deschis spre orice compromis rezonabil, care să ofere rapid țării un guvern”, a declarat Eugen Tomac, subliniind că a încercat să construiască încredere între formațiunile politice europene. El a adăugat că a pornit „cu convingerea că pot convinge partidele democratice afiliate familiilor europene pentru a-mi acorda încrederea”.
Tomac a precizat că procesul de negociere a fost îngreunat de lipsa unei deschideri comune: „nu am găsit această atitudine din partea tuturor partidelor și regret acest lucru”. În același timp, a mulțumit celor care au acceptat să susțină lista de miniștri propusă și a transmis aprecieri pentru implicarea acestora.
În mesajul său, fostul premier desemnat a făcut referire și la relația instituțională cu șeful statului, mulțumindu-i lui Nicușor Dan pentru încrederea acordată pe parcursul procesului.
„Regret că nu am putut convinge, dar am speranța că ceea ce urmează este ceea ce este bine pentru România. Vă mulțumesc și îi urez mult succes premierului desemnat”, a mai transmis Eugen Tomac.
Noul premier desemnat, Adrian Veștea, a declarat la rândul său: „Știu de la firul ierbii care sunt așteptările oamenilor”, subliniind experiența acumulată în administrație și intenția de a forma rapid o majoritate stabilă în Parlament.
În paralel, Veștea a anunțat că prioritatea sa rămâne construirea unui guvern capabil să susțină reforme și să mențină direcția pro-occidentală a României, în contextul noii echilibrări politice.
