O nouă metodă de fraudă prin telefon. Escrocii se dau drept polițiști și pot lăsa victimele cu credite și fără bani
O nouă metodă de fraudă prin telefon îi vizează pe români. Escrocii se prezintă drept polițiști și susțin că identitatea victimei este folosită de alte persoane pentru contractarea unor credite. Ulterior, victima este transferată către falși reprezentanți ai unor instituții financiare, care o conving să facă operațiuni bancare în numele „protejării” banilor.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra acestei scheme, cunoscută drept frauda „creditului în numele tău”. Metoda combină vishing-ul, adică frauda realizată prin apeluri telefonice, cu tehnici de inginerie socială prin care atacatorii încearcă să câștige încrederea victimei.
Cum începe frauda
Totul pornește de la un apel telefonic. Persoana de la celălalt capăt al firului pretinde că este polițist și îi spune victimei că cineva încearcă să obțină credite folosindu-i datele personale.
Pentru ca povestea să pară cât mai credibilă, atacatorii pot avea acces la date reale despre victimă. În plus, prin WhatsApp pot transmite legitimații, documente sau alte materiale falsificate, prezentate drept dovezi. Escrocii încearcă să creeze o stare de panică, susținând că persoana este implicată într-un dosar de fraudă sau că există riscul ca alte persoane să obțină bani folosindu-i identitatea.
În unele cazuri, atacatorii trimit inclusiv capturi de ecran care par să provină din aplicații bancare, informații despre presupuse credite sau fotografii realizate în apropierea unor unități bancare. Toate aceste elemente sunt folosite pentru a face scenariul mai convingător.
Victima este preluată de un fals reprezentant al băncii
Frauda continuă cu o nouă etapă: apelul este preluat de o altă persoană, care se prezintă drept reprezentant al unei bănci, al unei instituții financiare sau chiar al băncii centrale.
Victimei i se poate cere să intre în aplicația bancară și să solicite un credit, să retragă bani sau să efectueze anumite transferuri. Escrocii susțin că aceste operațiuni sunt necesare pentru a proteja fondurile sau pentru a împiedica folosirea lor de către presupusii infractori. În realitate, banii ajung la atacatori, iar victima poate rămâne atât fără economii, cât și cu un credit contractat.
Specialiștii în securitate cibernetică atrag atenția asupra unui aspect esențial: nicio autoritate și nicio bancă nu va solicita unei persoane să contracteze un credit pentru a-și proteja banii.
Ce trebuie să faci dacă primești un astfel de apel
DNSC recomandă să nu fie furnizate prin telefon date personale, informații bancare sau coduri de autentificare și să nu fie urmate instrucțiuni privind transferurile de bani.
Dacă există suspiciuni, apelul trebuie închis, iar instituția în numele căreia pretinde că sună persoana respectivă trebuie contactată separat, folosind exclusiv datele oficiale de contact. Tentativele de fraudă pot fi raportate către DNSC, la numărul 1911, sau prin platforma de raportare a incidentelor de securitate cibernetică.
Autoritățile recomandă vigilență, mai ales atunci când apelantul încearcă să creeze panică și solicită efectuarea unor operațiuni financiare sub presiunea timpului.
