Deși mai sunt câteva luni până la începutul sezonului rece, primele prognoze climatice pentru iarna 2026–2027 încep să contureze un scenariu interesant pentru România și pentru Europa.

Un rol important îl poate avea evoluția fenomenului El Niño, care se intensifică în Oceanul Pacific. În același timp, modelele meteorologice urmăresc posibilitatea apariției unei faze pozitive a Dipolului Oceanului Indian (IOD). Combinația dintre cele două fenomene poate influența circulația atmosferică la scară largă.

Potrivit celor mai recente date citate în analiza meteorologică, El Niño este deja prezent și are șanse mari să continue până la începutul primăverii lui 2027.

Pentru perioada octombrie–decembrie 2026, există o probabilitate ridicată ca fenomenul să ajungă în categoria „foarte puternic”. Dacă acest scenariu se confirmă, evenimentul s-ar putea număra printre cele mai intense episoade El Niño înregistrate după 1950.

În ceea ce privește Dipolul Oceanului Indian, situația este mai puțin sigură. Datele disponibile la finalul lunii iulie indicau încă o fază neutră, însă modelele meteorologice sugerau posibilitatea trecerii către o fază pozitivă în această toamnă.

Ce efecte ar putea avea asupra Europei

El Niño nu influențează direct Europa în același mod în care afectează anumite regiuni din America de Nord sau zonele tropicale. Efectele sale ajung pe continent prin modificarea circulației atmosferice la scară largă.

Dacă scenariul actual se confirmă, circulația atlantică ar putea deveni mai puternică, favorizând pătrunderea unor mase de aer mai blând și mai umed către Europa.

Pentru lunile decembrie 2026 – februarie 2027, unele scenarii indică presiune atmosferică mai ridicată în sudul Europei și valori mai scăzute în nord și nord-vest. O asemenea configurație ar putea favoriza circulația aerului dinspre Atlantic către continent.

Consecința ar putea fi o iarnă cu temperaturi peste valorile normale în mare parte din Europa, dar și cu perioade mai umede în anumite regiuni.

România ar putea avea o iarnă mai blândă

Pentru România, principalul semnal din acest moment este cel legat de temperaturi. Dacă actuala configurație atmosferică se menține, țara noastră ar putea avea o iarnă cu temperaturi medii peste normalul perioadei.

Asta nu înseamnă însă că iarna va fi lipsită de ger sau de zăpadă. Prognozele sezoniere indică tendințe generale pentru perioade de câteva luni și nu pot anticipa cu exactitate episoadele de vreme severă sau invaziile de aer rece.

Prin urmare, România ar putea avea în continuare perioade cu temperaturi foarte scăzute, ninsori sau viscol, chiar și într-o iarnă care, per ansamblu, ar putea fi mai caldă decât media.

Cum stă situația în privința zăpezii

În acest moment, semnalele privind cantitatea de zăpadă sunt mult mai puțin clare decât cele referitoare la temperatură.

Scenariile analizate nu indică, la nivel european, condiții favorabile pentru un strat de zăpadă consistent și persistent pe suprafețe foarte mari. Cele mai bune condiții pentru ninsori ar putea rămâne în nordul și nord-estul Europei, precum și în regiunile montane din centrul continentului.

Pentru România, situația poate fi diferită în funcție de regiune. În perioadele în care aerul mai cald și umed dinspre Atlantic va domina, în zonele joase pot apărea mai degrabă ploi sau lapoviță. În schimb, atunci când masele de aer rece vor pătrunde peste țară, sunt posibile episoade de ninsoare, inclusiv în zonele montane.

Specialiștii atrag atenția că prognozele sezoniere nu trebuie interpretate ca o prognoză meteo obișnuită. Ele indică probabilități și tendințe generale, nu pot spune cu exactitate cum va fi vremea într-un anumit oraș într-o anumită zi.

O imagine mai clară asupra iernii 2026–2027 ar putea apărea în lunile următoare, pe măsură ce actualizările din septembrie, octombrie și noiembrie vor oferi noi date despre evoluția El Niño, Dipolului Oceanului Indian și circulației atmosferice din Atlanticul de Nord.