Casa Națională de Asigurări de Sănătate arată că spitalele și medicamentele compensate reprezintă împreună aproximativ 78% din cheltuielile pentru sănătate suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Instituția avertizează că dezechilibrele acumulate în cele două domenii pot avea consecințe semnificative dacă nu sunt corectate.
CNAS susține că asistența medicală spitalicească reprezintă aproximativ 45% din cheltuielile FNUASS, în timp ce medicamentele compensate ajung la circa 33%. Potrivit instituției, evoluția costurilor pune presiune tot mai mare asupra bugetului destinat serviciilor medicale.
„În prezent, dar şi în anii anteriori, cele mai mari ponderi în cheltuielile pentru sănătate din bugetul FNUASS, gestionat de CNAS, revin asistenţei medicale spitaliceşti (cca. 45%) şi medicamentelor compensate (cca. 33%). În timp, în finanţarea celor două domenii au apărut însă dezechilibre care, necorectate, pot duce la consecinţe semnificative”, arată CNAS.
Una dintre problemele identificate de CNAS privește mecanismul de finanțare a majorărilor salariale din spitalele publice, introdus începând din 2015.
Instituția afirmă că sumele alocate anual pentru susținerea creșterilor salariale au crescut atât ca valoare, cât și ca pondere în fondurile destinate spitalelor. În prezent, finanțarea influențelor salariale a ajuns la un nivel egal cu finanțarea serviciilor medicale acordate pacienților internați.
„Sumele utilizate anual în acest scop au crescut atât ca valoare cât şi ca procent din fondurile alocate spitalelor, ajungând la ora actuală ca finanţarea influenţelor salariale să fie egală cu finanţarea serviciilor medicale acordate pacienţilor internaţi”, transmite CNAS.
Potrivit instituției, actualul sistem dual de finanțare nu stimulează suficient furnizarea de servicii medicale în beneficiul pacienților și afectează mecanismul de plată pe caz rezolvat.
„Acest sistem dual de finanţare a spitalelor publice nu încurajează efectuarea de servicii medicale în beneficiul pacienţilor, distorsionează plata pe caz rezolvat şi este totodată un factor de descurajare a concurenţei între unităţile medicale”, se arată în comunicat.
Soluția analizată de CNAS presupune includerea finanțării majorărilor salariale în sistemul de plată pe caz rezolvat, concomitent cu majorarea corespunzătoare a tarifelor pentru serviciile medicale spitalicești.
CNAS semnalează și creșterea accelerată a cheltuielilor pentru medicamentele finanțate din FNUASS.
Potrivit instituției, consumul de medicamente a înregistrat de la un an la altul creșteri de până la 20%, iar în 2025 valoarea medicamentelor acordate pacienților a ajuns la 2,5 ori nivelul din 2015.
„Menţinerea unui asemenea ritm înalt de creştere nu este sustenabilă, în condiţiile în care veniturile bugetului FNUASS, care provin în principal din contribuţiile asiguraţilor, nu cresc în mod similar”, avertizează CNAS.
Instituția atrage atenția că peste 80% din valoarea medicamentelor acordate asiguraților este reprezentată de medicamente inovative, deși acestea constituie doar 48% din totalul medicamentelor finanțate din FNUASS, din punct de vedere cantitativ.
În aceste condiții, CNAS propune încurajarea prescrierii de medicamente generice și biosimilare, atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere medical.
„Între versiunile generice/bio-similare ale medicamentelor şi cele originale nu există diferenţe clinice, de siguranţă sau de eficacitate, dar există diferenţe semnificative de preţ”, precizează instituția.
CNAS consideră necesară și modificarea normelor privind stabilirea prețurilor medicamentelor și includerea acestora pe lista de compensare.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate susține că, fără modificări ale sistemului, presiunea financiară ar putea afecta capacitatea statului de a introduce noi pacienți în tratament.
„În caz contrar România va plăti medicamente tot mai scumpe pentru un număr tot mai mic de pacienţi până când se va ajunge la blocaj, în sensul că nu vor mai putea intra în tratament pacienţi noi”, se arată în comunicatul CNAS.
Președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan, respinge interpretările potrivit cărora măsurile analizate ar urmări reducerea accesului pacienților la tratamente sau închiderea unor spitale.
„Logica acestor soluţii nu este de a închide spitale sau de a restrânge accesul la medicamente, aşa cum vehiculează în mod eronat în spaţiul public unele persoane care nu cunosc aprofundat mecanismele de finanţare, ci exact opusul, de a stimula performanţa spitalelor, precum şi de a lărgi accesul la medicamente, în beneficiul pacienţilor”, a declarat șeful CNAS.
Horațiu-Remus Moldovan susține că eficiența utilizării banilor este esențială într-un sistem cu resurse limitate.
„Este evident că, în condiţiile unor resurse financiare inevitabil limitate (CASS de 10%, faţă de circa 15% în Germania, de exemplu), maximul de beneficiu îl obţii dacă utilizezi cu eficienţă fiecare leu de care dispui”, a explicat acesta.
Poziția CNAS vine după controversele generate de declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan privind utilizarea medicamentelor generice.
Bolojan a susținut că, în anumite situații, medicamentele generice pot permite reducerea costurilor și extinderea accesului pacienților la tratament.
„În loc să ai un medicament foarte scump, care face cam acelaşi lucru, ai putea să ai un medicament şi jumătate sau două medicamente generice, dintre care unele sunt produse în România, care să rezolve aceleaşi probleme şi să ai un acces mai mare al pacienţilor”, a afirmat Bolojan.
Declarațiile au fost criticate de mai multe asociații de pacienți, care au atras atenția că accesul la tratament nu depinde doar de prețul medicamentelor. Organizațiile au indicat și problemele legate de discontinuitățile din aprovizionare și retragerea unor produse de pe piața românească.
„Un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni”, au avertizat reprezentanții pacienților.
