Curtea Constituțională a României analizează miercuri sesizările depuse împotriva noii Legi a integrității, un act normativ important și pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin PNRR. Legea a fost contestată atât de un grup de 27 de senatori USR și PNL, cât și separat de președintele Nicușor Dan.
Una dintre principalele prevederi contestate vizează aleșii aflați în funcție care au avut, anterior intrării în vigoare a noii legi, decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese. Potrivit actului normativ, aceștia ar urma să își piardă mandatul în termen de 30 de zile, relateză digi24.ro
Contestatarii susțin că măsura ar putea încălca principiul constituțional potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor și nu poate introduce sancțiuni noi pentru situații juridice încheiate anterior.
O altă prevedere controversată privește declarațiile de avere și de interese. Noua lege extinde obligațiile și asupra persoanelor aflate în relații asemănătoare celor dintre soți cu demnitarii. Criticii susțin însă că formularea nu definește suficient de clar cine intră în această categorie și ridică probleme privind protecția vieții private.
Decizia CCR este importantă și în contextul fondurilor europene. Legea integrității reprezintă un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar termenul indicat pentru promulgarea acesteia este 31 august.
Disputa apare după ce, în 2025, Curtea Constituțională a pronunțat o decizie care a limitat caracterul public al unor informații privind membrii familiei din declarațiile de avere.
Hotărârea judecătorilor constituționali va stabili dacă noua Lege a integrității poate merge mai departe în forma adoptată de Parlament sau dacă anumite prevederi trebuie modificate.
