România sub semnul austerității: un guvern care ucide economia mică

Am citit cu groază datele recente România consemnează cea mai severă scădere a vânzărilor cu amănuntul din întreaga Uniune Europeană — minus 4 % lunar și minus 3,8 % anual. Este o imagine dezastruoasă, care vorbește despre colaps, nu despre simpla „corecție”. Iar vinovăția principală nu cade pe vreun „destin european” implacabil, ci pe deciziile deliberate ale unui guvern care a ales austeritatea în locul grijii pentru cetățeni.

Se vorbește despre „măsuri de austeritate impuse de premierul Ilie Bolojan” ca și cum ar fi un exercițiu tehnocrat, neutru. Dar nu este, austeritatea austerității e moartea lentă a economiei  iar în cazul României, moartea afacerilor mici, a magazinului de cartier, a magazinului local de îmbrăcăminte sau alimentație, a micilor producâtori.

Ce vedem? Statul își ia o parte mai mare din puținul care mai rămâne, în loc să fie un catalizator. Impozite, taxe, poveri administrative cresc, accesul la finanțare devine tot mai greu pentru firmele mici, iar consumul intern se prăbușește, astfel, statul nu doar că nu salvează, ci devastează.

Dispar afacerile mici — iar oamenii devin simpli spectatori

Micii comercianți sunt cei mai vulnerabili: capital redus, lichiditate slabă, senzație constantă de incertitudine. Când scad vânzările, când taxele cresc, când costurile fixe explodează (energie, chirii, utilități), multe dintre aceste afaceri închid porțile și odată cu ele, dispare munca locală, dispar resursele financiare în comunități, dispare speranța de a exista alternativă la mall-urile mari sau supermarketurile gigant.

România devine astfel un câmp gol, în care marii investitori dominați de capitaluri străine sau firme multinaționale perpetuează un statut de dominator, în timp ce zona antreprenorialului românesc local se stinge.

Rata șomajului în județul Sibiu se situează în jurul valorii de  3 %, ceea ce în cifre înseamnă aproape 6.000 de oameni înregistrați la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Sibiu.  Din aceștia, mai mult de 3 pătrimi nu primesc indemnizație de șomaj  adică au pierdut complet sprijinul financiar direct. Majoritatea celor fără loc de muncă provin din mediul rural, unde infrastructura și accesul la oportunități sunt mai slabe.

Șomerii cu studii primare sau fără studii reprezintă jumătate din totalul celor înregistrați ca șomeri  deci cei mai vulnerabili plătesc cel mai mare preț în această criză. În același timp, magazinele mici și comercianții din Sibiu și județul sibian sunt bombardați de controale și amenzi: recent, verificările poliției economice au vizat piețele și magazinele cu profil alimentar. Din 55 de societăți verificate, au fost aplicate 8 sancțiuni, valoarea totală a amenzilor depășind 91.000 de lei.

Reflectând asupra impactului local

Pentru sibieni, austeritatea înseamnă magazine locale care vând mai puțin, comercianți care se tem de controale sufocante , costuri fixe (chirii, utilități) care nu scad, dar profitul dispare.

Pentru oameni, rata de aproape 3 % șomaj înseamnă prieteni care nu mai au job, rude dependente care nu mai primesc ajutor, case în care telefoanele se sting și facturile se adună.

Pentru comunitatea locală, pierderea industriilor mici sau comerțului de proximitate înseamnă scăderea calității vieții — piețe mai goale, mai puține locuri de muncă, mai puțină vitalitate în cartiere.

Guvernul a promis „reforme” și „ajutor”, însă ceea ce vedem este o grindină de restricții, taxe ascunse, și condiții care să mulțumească statisticile, nu oamenii. Nu este eroare — este alegere politică. Alegere de a proteja marile corporații sau interese centrale în defavoarea mediului local, de a sacrifica afacerile mici pe altarul bugetului, iar cetățenii sărăciți să devină cifre, nu persoane.

Alternativa sunt investițiile, stimulare economiei prin scăderea taxelor si impozitelor și grijă fata de micul producator local

Dacă guvernul ar avea măcar un strop de viziune, ar încuraja:

• scutiri fiscale pentru întreprinderile mici și mijlocii în faza de creștere;

• subvenții nerambursabile pentru digitalizare, acces la piețe, logistică locală;

• garantii și facilități de credit cu costuri mici, pentru firmele care fac investiții;

• programe de cumpărare publică locală, în care statul și autoritățile locale cumpără de la producători locali  astfel circulă banii în comunitate;

• reforma administrativă, eliminarea birocrației inutile care sufocă afacerile modeste.

In lipsa acestor masuri rămâne haosul economic, creșterea șomajului local, migrarea forței de muncă în străinătate, golirea orașelor mici, sărăcia în cartiere .

Urmărește-ne pe #facebook și #instagram 

Dacă a fost interesant articolul trimite-l si prietenilor tai .
Ne poți asculta pe 98.3 FM în Sibiu sau 107.2 FM în Alba Iulia

sau de oriunde în lume pe https://city-fm.ro/live-city-fm/
#muzica #stiri #stirilocale

Nu uita!

Ești martorul unui eveniment sau ai informatii care ar putea deveni o știre?
Trimite-ne un mesaj pe WhatsApp la 0786200207 sau pe radiocityfmsibiu@gmail.com.

CITEȘTE și

BREKING NEWS: Criză financiară în cultura locală: Brukenthal și Teatrul Radu Stanca afectate