Plafonarea dobânzilor la creditele acordate de IFN-uri

Un act normativ care plafonează dobânzile pentru IFN-uri și stabilește noi reglementări privind activitatea recuperatorilor de creanțe, intră în vigoare începând cu data de 11 noiembrie 2024.

Legea 243/2024, va proteja consumatorii de practicile abuzive și va crea un cadru mai strict și transparent pentru IFN-uri și recuperatori. Prin intermediul acestei legi se propune plafonarea dobânzilor anuale efective la instituţiile financiare nebancare (IFN) şi limitarea creanţelor pe care le solicită recuperatorii. Trebuie subliniat că legea se aplică doar în cazul cesiunilor de creanță și creditelor acordate de IFN-uri.

Majoritatea IFN-urilor din România practică dobânzi de până la câteva mii la sută. Dacă la bănci DAE pentru creditele de nevoi personale este, în prezent, între 8% și 24%, la IFN-uri, ajunge la 500% sau chiar la un halucinant 60.000%.

Noul act normativ impune limitarea dobânzilor excesive pentru asigurarea protecției consumatorilor. În cazul creditelor de consum, dobânda anuală efectivă (DAE) ar trebui să nu depășească “cu mai mult de 27 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR”. În cazul creditelor ipotecare pentru investiții imobiliare, DAE nu poate depăși “cu mai mult de 8 puncte procentuale dobânda la facilitatea de creditare practicată de BNR pe piața financiar-bancară internă”.

În plus, cu titlu de excepție, se prevede că, în cazul creditelor de consum în valoare maximă de 5.000 lei, costul total al creditării nu va putea fi mai mare de 1% pe zi și, concomitent, valoarea totală plătibilă de către consumator nu va putea depăși dublul valorii totale a creditului.

Dacă nivelul DAE sau, după caz, al costului total al creditării pe zi și/ sau al valorii totale plătibile de către consumator sunt mai ridicate decât plafoanele menționate mai sus, “aceste niveluri vor fi reduse, în mod corespunzător, la cererea consumatorului, fie pe cale amiabilă, fie pe cale judecătorească, fie prin apelarea la o entitate de soluționare alternativă a litigiilor”.

Așadar, în situaţia depăşirii plafoanelor deja amintite, consumatorul va putea solicita creditorului financiar revizuirea contractului, iar creditorul va fi obligat să transmită acestuia, în termen de maximum 30 de zile de la primirea cererii corespunzătoare a consumatorului, o propunere, în scris, de revizuire a contractului, ţinând cont de situaţia financiară, inclusiv din perspectiva gradului maxim de îndatorare. Aceste aspecte se vor aplica și în cazul cesiunilor de creanță.

Prin noua lege, firmele specializate în recuperarea de creanțe nu vor avea voie să perceapă de la consumator o sumă mai mare decât cuantumul creanței la momentul cesiunii, incluzând în această sumă și cheltuielile de recuperare.

„ În vederea asigurării transparenței activității de cesiune de creanțe, la momentul transferului creanței individuale ori în cadrul unui portofoliu de creanțe, consumatorul este informat cu privire la cuantumul sumei datorate, fiindu-i prezentate și documentele justificative. Se interzice entității care desfășoară activitatea de recuperare a creanței să perceapă de la debitor o sumă totală care să depășească cuantumul creanței, certificat de creditor la momentul încheierii contractului de cesiune, incluzând orice cheltuieli legate de recuperarea creditului, inclusiv cheltuielile cu executarea silită. Cuantumul creanței va cuprinde toate costurile, inclusiv dobânda, dobânda penalizatoare, comisioanele, taxele și orice alt tip de costuri pe care trebuie să le suporte consumatorul în legătură cu contractul de credit și care sunt cunoscute de către creditor, calculate la momentul cesionării contractului și prezentate defalcat, în format scris, consumatorului”, se arată în actul normativ.

Prezenta lege este aplicabilă și contractelor în derulare, respectiv contractelor active la data intrării în vigoare a prezentei legi, aflate în maturitate și pentru care întârzierile la plată sunt de cel mult 60 de zile.

Potrivit datelor BNR, românii au făcut la IFN-uri, în 2023, peste 48.000 de credite de consum, în valoare de aproape 11 miliarde de lei.

Citește și:

Restricții în trafic pentru Criteriul Toamnei