În ziua de Anul Nou se deschide cerul, norocul umblă pe drum şi tinerii îşi află ursita.

În unele sate din Ardeal se credea că în ziua de Anul Nou se deschide cerul şi Dumnezeu se uită pe pământ şi poţi să-i ceri orice şi vei primi. Oamenii stau treji toată noaptea pentru că norocul umblă pe drum, iar dacă te găseşte dormind, nu te mai caută. De asemenea, în noaptea de Anul Nou, tinerii pot afla când se vor căsători şi cum va fi alesul/aleasa, bogat sau sărac, frumos sau urât. În unele localităţi se credea că în noaptea de Anul Nou umblă norocul pe drum, de aceea nimeni nu închidea porţile casei şi a gospodăriei  pentru ca să  poată intra norocul la ei şi nu dormeau toată noaptea pentru că „dacă norocul te găseşte dormind nu te mai caută altul” şi că „ bogaţii sunt norocoşi pentru  că au ferestrele cu sticlă şi văd pe drum când umbla norocul şi-l cheamă în casă, în timp ce săracii au case cu ferestre de burduf, nu-l văd să-l cheme, de aceia ei n-au noroc.

Cu pluguşorul umblau numai copiii care îşi făceau un pluguleţ ”dintr-o ramură de măr cu două crăcuţe, în chipul coarnelor de plug de care atârnă un clopoţel şi-l acoperă cu o pânză de casă şi învaţă textul” şi un buhai, „ dintr-o putină pe care o leagă la un capăt cu o bucată de piele de oaie prin care bagă câteva fire de păr de cal  şi îşi pregătesc o sticluţă cu borş, un clopoţel şi un bici”. În dimineaţa de Anul Nou copiii care au umblat cu pluguşorul „îşi umplu buzunarele cu seminţe şi merg pe la case, aruncând seminţe şi zicând:

“Sănătate noului

Şi la anul sănătate,

La mulţi ani,

Anul nou cu fericire

Să vă fie de-nflorire

Ca merii ca perii

În mijlocul verii

Să trăiţi

Să-mbătrâniţi”

În dimineaţa de Anul Nou copiii umblau cu sorcova. Sorcova era făcută din nişte crenguţe de măr dulce pe care le-au pus în apă la Sfântul Andrei ca să înverzească şi o crăcuţă de busuioc. Din grupa sorcovitorilor puteau face parte şi  băieţii orfani de un părinte dar ei nu puteau sorcovi. Copiii intrau în casă şi atingând cu sorcova pe toţi din casă, spuneau urătura:

„Sorcova, vesela

Să trăiţi, să-mbătrâniţi

Ca merii, ca perii

În mijlocul verii

Ca toamna cea bogată

De toate îmbelşugată

Tare ca piatra

Iute ca săgeata

Tare ca fierul

Iute ca oţelul

Câte paie sunt pe casă

Atâţia galbeni pe masă

Câte frunze în frunzar

Atâţia bani în buzunar”.

În caz că nu ştiai, în Transilvania,de Anul Nou nu se mătură în casă. Îţi poţi alunga belşugul. Nici gunoiul nu trebuie dus,ca să nu-ţi rămână casa goală tot anul. În ceea ce priveşte datoriile,fă bine şi restituie tot ce ai împrumutat şi achită toate datoriile. Altfel,rişti să fii datornic tot anul următor.

Alt obicei care se respectă pe meleaguri transilvănene,în preajma Revelionului,este cel care spune că nu se spală rufe şi nu se taie cu foarfeca din acelaşi motiv,că nu vei mai avea noroc.

Îl poţi atrage în casa ta dacă porţi haine noi şi ceva de culoare roşie.

Pe masa nu trebuie să existe sub nicio formă carne de pasăre,de pui,găină,cocoş sau de curcan,pentru că rişti să-ţi „zboare“ banii din buzunar şi din casă. Din meniu este nelipsit și peștele, simbol bliblic al abundenței dar și al renașterii.

Citește și:

Au intrat cu mașina în stâlp