Ziua Unirii Principatelor Române | Astăzi se împlinesc 164 de ani de la Mica Unire
Redactat de COSMIN RUS in ianuarie 24, 2023
Se împlinesc 164 de ani de la Mica Unire | Românii de pretutindeni sărbătoresc Unirea Principatelor Române
Astăzi, românii de pretutindeni sărbătoresc Unirea Principatelor Române, astfel că ziua de 24 ianuarie este zi liberă, conform Codului Muncii, după adoptarea proiectului de lege în Parlamentul României, în anul 2014.
Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, acum 164 de ani, în 1859, la puțin timp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești, realizându-se astfel unirea celor două Principate Române sub conducerea unui singur domnitor.
Sursa foto: Rador
Ziua Unirii Principatelor Române este sărbătorită, în fiecare an, la data de 24 ianuarie, când este marcat primul pas făcut spre înfăptuirea statului naţional unitar român. La 24 ianuarie/5 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domn şi al Ţării Româneşti, după ce la 5/17 ianuarie 1859 a fost ales domn al Moldovei, realizându-se astfel unirea celor două Principate Române sub conducerea unui singur domnitor.
Conform AGERPRES, în urma Congresului de la Paris, ce s-a desfăşurat în perioada 13/25 februarie-18/30 martie 1856, protectoratul rusesc asupra Principatelor a luat sfârşit. În ultima zi a Conferinţei, a fost semnat tratatul ce prevedea ca în Principatele Române, locul protectoratului să fie luat de garanţia colectivă a Marilor Puteri europene (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia, Imperiul Otoman şi Regatul Sardiniei), cu menţinerea suzeranităţii otomane. Totodată, Poarta se obliga să respecte administraţia independentă şi naţională a Principatelor, precum şi deplina libertate a cultului, a legislaţiei, a comerţului şi navigaţiei. S-a hotărât, totodată, convocarea de Adunări (divanuri) ad-hoc, care să se pronunţe asupra organizării viitoare a celor două ţări.
Adunările ad-hoc din Moldova şi Ţara Românească au votat, la 7/19 octombrie 1857 şi, respectiv, la 8/20 octombrie 1857, două rezoluţii în care cereau: autonomia şi neutralitatea celor două Principate şi unirea lor într-un singur stat cu numele de România; prinţ străin, ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei; neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat; guvern reprezentativ şi constituţional, Adunarea obştească cu putere legislativă, garantarea colectivă a celor şapte puteri.
Sursa foto: Rador
Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite a fost recunoscută de jure, la 1/13 aprilie 1859, în cadrul Conferinţei de la Paris (26 mart./7 apr.-25 aug./6 sept. 1859) a Puterilor garante. Austria recunoscuse de facto, la 2/14 mai 1859, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, printr-o notă scrisă, fiind reluate cu acest prilej legăturile cu cele două guverne româneşti, de la Iaşi şi de la Bucureşti.
În fiecare an, pe 24 ianuarie este sărbătorită Ziua Principatelor Române. La 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza era ales domnitor și al Țării Românești, după ce la 17 ianuarie 1859 fusese ales domnitor al Moldovei, realizându-se astfel unirea celor două principate, sub același domnitor.
La 25 ianuarie/6 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza l-a numit pe Ioan Al. Filipescu, primul prim-ministru al Ţării Româneşti.
O delegaţie a Adunării Elective a Moldovei, condusă de Costache Negri, şi o delegaţie a Adunării Ţării Româneşti, în frunte cu Ion I. Filipescu, reunite apoi într-una singură, condusă de Costache Negri, a sosit, în februarie 1859, la Istanbul, pentru a obţine de la Poartă acordarea învestiturii pentru domnitor. Din februarie şi până în iulie, în vederea obţinerii recunoaşterii dublei alegeri a lui Al. I. Cuza de către guvernele statelor europene, au avut loc o serie de misiuni diplomatice la: Paris, Londra, Torino, Berlin, Viena și Sankt Petersburg.
La rândul său, Poarta a emis, la 22 noiembrie/4 decembrie 1861, „Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei”, prin care se admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, fapt care presupunea o serie de măsuri importante, între care: reunirea ministerelor de la Iaşi şi Bucureşti într-un singur guvern şi a Adunărilor elective într-una singură; suspendarea activităţii Comisiei Centrale de la Focşani; instituirea în fiecare principat a câte unui consiliul provincial, ce urma să fie consultat asupra tuturor legilor şi regulamentelor de interes local.
Sursa: Agerpres
Citește și:
Noua Casă. Au fost publicate normele de aplicare ale programului.
